Supărarea. Ce-i asta?

De ce apare supărarea și cum să faci față cu ea?

Cine nu și-ar dori o pilulă magică, care odată luată, să rezolve toate problemele pe care le avem și ne stau ca un nod în gât? Întotdeauna ceva nu este în regulă, iar uneori ni se pare că toți sunt împotriva noastră și e foarte greu să depășim această senzație.

Iar când vorbim de supărare, atunci această stare chiar nu ne permite să respirăm liber și se pune ca o pânză gri în fața ochilor. E un sentiment foarte greu de învins. Pentru asta vei avea nevoie de multă străduință și stăruință.

Supărarea e asociată cu sentimente şi emoţii negative: iritare, tristeţe, mânie, ură, teamă, depresie, şi poate avea diferite motive: conflicte în familie (cu partenerul de viaţă, copiii), cu colegii de serviciu, nesiguranţa locului de muncă, lipsa de apreciere, nevoia (egoului) de a avea dreptate, nemulţumiri faţă de alţii dar şi faţă de noi înşine.

De unde vine supărarea?

Supărarea apare atunci când acțiunile persoanelor apropiate nu coincid cu așteptările tale. Ele așa și se numesc: așteptări inutile.

-Tu aștepți ca iubitul tău va înțelege de la sine când ai nevoie de susținerea lui.

-Tu aștepți că tatăl copiilor tăi va ține minte când au loc matineele la grădiniță și te superi că a uitat…

-Tu aștepți, ca părinții tăi să te ajute, dar ei îți spun că și-au crescut singuri copiii…

Exemple sunt o mulțime, dar în fiecare dintre ele există o speranță nejustificată și, în final, o dezamăgire profundă.

De unde apar așteptările?

Oamenii care se supără foarte des, consideră la nivel de subconștient că toți cei din jur le sunt datori.

-Soțul trebuie să-mi aducă cafeaua în pat și să mă alinte…

-Copiii trebuie să asculte de părinți și să învețe bine…

-Prietenii trebuie să te ajute în situațiile dificile...

-Părinții trebuie să-și iubească copiii și să-i susțină…

Și iată când nu se întâmplă așa, oamenii devin tare dezamăgiți și, într-un final, supărați.

Tocmai micile supărări cotidiene acumulate pot fi cele care îşi lasă cel mai mult amprenta asupra corpului şi minţii oamenilor, în mod diferit, de la înroşirea pielii, mâini umede, senzaţie de tremur, agitaţie, scăderea poftei de mâncare, spasme ale muşchilor care înconjoară esofagul (senzaţia de'' nod în gât''), până la creşterea ritmului respirator şi cardiac, a nivelului cortizolului (hormon al stresului).

De asemenea, pereţii stomacului produc o serie de acizi şi enzime care afectează mucoasa gastrică, favorizând apariţia ulcerului;

Medicina tradiţională chineză face astfel o corelaţie dintre emoţii şi organele pe care le afectează:

mânia - ficatul

necăjirea excesiva - inima

tristeţea, melancolia - plămânii

frământarea, îngrijorarea - splina

teama - rinichii (rezervorul de energie al organismului).

Supărarea poate avea şi anumite consecinţe comportamentale ca de exemplu: trântim uşile, atacul fizic şi verbal (a ţipa, a reproşa), pe care uneori îl transferăm asupra altor persoane, luăm anumite decizii pe care apoi le regretăm.

După un anumit timp, se întâmplă să privim cu totul altfel problemele care iniţial păreau de nerezolvat şi chiar ne întrebăm de ce ne-am lăsat atât de afectaţi. Dar sunt şi persoane care reuşesc sa le privească de la inceput cu detaşare.

Pentru ca o schimbare importantă să se producă e necesar să ieşim din anumite tipare emoţionale şi de comportament pe care le-am creat de-a lungul timpului, să facem aşa încât schimbarea să vină din interiorul nostru.

Astfel:

Să ne asumăm responsabilitatea emoţiilor, sentimentelor, gândurilor, vorbelor şi faptelor noastre.

Să căutam nu în exterior ci în noi înşine cauza greutăţilor cu care ne confruntăm.

Să avem acceptare şi recunoştinţă atât pentru persoanele implicate cât şi pentru situaţia respectivă.

Să învăţam să fim mai toleranţi.

In societatea actuală majoritatea oamenilor aleargă după profit, oricare ar fi preţul. Ar fi bine să putem renunţa la competiţia pentru a avea mai mult, pentru a fi mai faimoşi, la orgoliile noastre şi la dorinţa de a avea dreptate. În legătură cu acesta, dr. Jampolscki spunea: "ce ai prefera, să ai dreptate, sau să trăieşti într-o stare de pace interioară ?". Să ne acordăm un moment de răgaz pentru a răspunde...

Dar nu e suficientă doar înţelegerea la nivel intelectual ci şi integrarea şi schimbarea în acest sens a atitudinii şi a comportamentului. Doar aşa putem fi in armonie cu noi înşine şi cu ceilalţi.

Pentru ca să înțelegi mai bine cum stă treaba cu supărările, citește această pildă!

Într-o zi, un ucenic a mers la învățătorul său spiritual pentru a-i cere sfatul.

-Maestre, eu întotdeauna te văd calm și bine dispus, învață-mă și pe mine să fiu așa, să nu mă înfurii și să nu mă supăr pe nimeni.

-Bine, băiete. Fă rost de o pungă și de un cartof.

-Și ce să fac cu ele?

-Atunci când te vei supăra pe cineva, ia un cartof, scrie pe el numele acelei persoane, pune-l în pungă și poart-o cu tine peste tot. Așa vei face de fiecare dată când te vei supăra pe cineva.

Trecuse ceva timp. Punga s-a umplut de cartofi, o parte au început să se strice, a devenit foarte grea și urât mirositoare. Ucenicul indignat a mers la învățătorul său, ca să afle ce să facă mai departe.

-Maestre, punga asta e foarte grea și împuțită, nu mai pot s-o port cu mine. Pot s-o arunc?

– O s-o arunci atunci când vei arunca și supărările tale împuțite din suflet și o să înveți că nu trebuie să le mai aduni, pentru că te strici pe dinăuntru.